Frustrarea: în sala de curs, an după an, constatăm că studenții utilizează instrumente de inteligență artificială cu o frecvență din ce în ce mai mare, dar cu o înțelegere din ce în ce mai precară a mecanismelor, limitelor și implicațiilor etice ale acestei utilizări. Generative AI a democratizat accesul la cunoaștere, dar a democratizat în egală măsură accesul la dezinformare plauzibilă.

Rezultatul este un paradox pe care îl putem numi iluzia competenței: studentul care a folosit o platformă LLM să genereze o introducere academic-sonoră, dar care nu poate

Speranța: că există o cale de mijloc — că AI-ul poate fi un instrument remarcabil de productivitate intelectuală fără a substitui gândirea critică, că transparența poate deveni un standard cultural în mediul academic românesc, și că studenții de astăzi pot deveni cercetătorii integri de mâine tocmai pentru că au înțeles, din timp, ce poate și ce nu poate face un model de limbaj.

Cui se adresează acest proiect? Studenților din anii terminali care pregătesc lucrările de licență și de master, doctoranzilor indiferent de stadiul cercetării și tuturor celor care caută un cadru de referință pentru utilizarea responsabilă a AI și care doresc să integreze instrumentele de inteligență artificială în fluxul de lucru academic fără a compromite integritatea științifică.

Participarea în proiect nu presupune cunoștințe tehnice avansate despre inteligența artificială. Nu se predau formule matematice, arhitecturi de rețele neuronale sau cod sursă.

Veți găsi, în schimb, o înțelegere funcțională a modului în care modelele de limbaj generative operează — suficientă pentru a le folosi strategic și pentru a recunoaște erorile pe care le produc inevitabil.